Cea mai neagra zi din istoria burselor

Luni 9 martie, bursele globale au înregistrat contracții foarte mari.

Aceste implozii nu au putut fi contracarate nici de băncile de emisiune, care au pompat cantități imense de lichidități pentru a opri căderea burselor. În opinia mea, care nu este de tip „după război, mulți viteji se arată”, acest crah, care este în plină desfășurare, era inevitabil. Am scris foarte mult despre cât de riscant este actualul sistem monetar și financiar bazat pe rolul dominant al dolarului american. Datorită acestui fapt, companiile americane au importat mărfuri din China, Germania, Japonia, Taiwan, Corea de Sud, Hong Kong, Singapore, India, Indonezia și din alte țări cu un dolar supraevaluat cu mult peste capacitatea economiei americane de a susține o asemenea monedă.

Spre exemplu, dacă o  cafea costă în SUA un $, aceeași băutură, mă refer și la calitate, poate fi cumpărată în acest moment cu 53 de cenți în Brazilia, cu 52 de cenți în China, cu 88 de cenți în Franța, cu 87 de cenți în Germania, cu 26 de cenți India, cu 30 de cenți în Indonezia, cu 90 de cenți în Japonia, cu 38 de cenți în Rusia și cu 88 de cenți în Marea Britanie. Iar această supraapreciere a dolarului american poate fi constatată pentru 193 de țări monitorizate de Fondul Monetar Internațional. Într-o singură țară de pe glob, dolarul este mai slab ca putere de cumpărare decît moneda autohtonă: în Elveția. Datorită acestui fapt, este evident că americanii sunt tentați să cumpere din alte țări ceea ce ar putea să producă singuri. Dar cum s-a ajuns la această situație? Foarte simplu. Actualul sistem monetar și financiar global a devenit după 1990 un sistem condus în mod discreționar și interesat de establishmentul american. În aceste condiții, deficitele comerciale americane din ultimile trei decenii totalizează 13.000 de miliarde de dolari! Evident, acest deficit este nesustenabil! Dar de ce Fed nu a depreciat dolarul pentru ca aceste deficite să devină sustenabile? Pentru că nu putut să o facă, cu toate că Fed -ul a tipărit în această perioadă de timp cantități uriașe de $ pentru a determina o depreciere a acestei monede. De exemplu, în luna aceasta, Fed a injectat 300 de miliarde $ pentru a opri crahul bursier. O sumă mai mare decât PIB-ul Românie pe anul trecut!

Dar această politică nu a avut niciun fel de succes. În loc ca dolarii emiși de Fed să genereze o creștere a investițiilor în economia reală americană, ei au ajuns în China, Germania și Rusia, țări care au înregistrat în ultimile trei decenii următoarele excedente comerciale: 3.600 de miliarde $ (China), 3.400 de miliarde$ (Germania) și 2.100 de miliarde (Rusia). Iar acești dolari obținuți „cu sudoare și sânge” au fost utilizați pentru finanțarea unor rezerve valutare. Dacă aceste țări nu ar dispune de active financiare denominate în $, ele nu ar putea să pună în circulație propriile monede. Așa funcționează, sau mai degrabă nu funcționează, actualul sistem monetar și financiar global, un sistem în care SUA reprezintă un minotaur, iar China, Germania și Rusia sunt cretanii din legenda greacă care trebuiau să hrănească minotaurul cu jertfe umane. Această comparație este celebră datorită lui Ianis Varoufakis.
În concluzie, politica monetară și rolul discreționar al Fed au determinat următoarele contradicții ireconciliabile: America a acumulat uriașe datorii externe în ultimii 20 de ani, datorii care s-au acumulat în conturile companiilor americane și  ale guvernului american. Pe de altă parte, creditorii acestor uriașe datorii și-au investit banii cumpărând obligații emise de guvernul american. În aceste condiții, uriașe cantități de dolari s-au reîntors în America, dar în loc să fie investiți în companii tot mai necompetitive (datorită supraaprecierii dolarului), au fost investiți pe piețele secundare de capital (bursele financiare). Dar această progresie vicioasă a transformat economia americană într-un balon de cauciuc sau de săpun.
Aceasta situatie se prezinta ca un dezastru comparabil cu un cutremur de mare magnitudine. Un cutremur care va face ravagii în următoarea perioadă.
Informatiile pot fi verificate pe paginile de internet ale burselor internationale.
conf.univ.dr.Nicolae Taran

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *